Ce este Pesta Micilor Rumegatoare, cum recunoatem cazurile de boala și cum se transmite!
Pesta Micilor Rumegatoare face parte din lista A, cu caracter endemico-epidemic și evoluție supraacută, acută și inaparentă, manifestându-se prin stare febrilă acută, tulburări digestive și respiratorii cum ar fi:
a) forma supraacută - apare la tineret de cel mult 4 luni, evoluează cu hipertermie de 40-41 grade celsius, abatere, anorexie, jetaj seromucos și epiforă, animalele sunt constipate în prima zi de boală urmată de diaree profuză. Dupa 5-6 zile de la debutul hipertermiei survine moartea în 100% din cazuri.
b) forma acută - debutul este ca în forma supraacută, jetajul devine mucopurulent și obstruează nările, mucoasa gingivală este congestionată, sub forma unei liziere la baza dinților, după care apar ulcerații pe gingii, limbă, bucce, vălul palatin și chiar pe laringe. Limba se acopera cu un depozit membranos, care prin detașare lasă limba sângerâdă. Animalele prezintă hipersalivație, frecvent tuse uscată, diaree și după 8 - 10 zile se produce moartea în 50 - 80 % din cazuri, în această situație pot apărea complicații - pneumonie sau bronhopneumonie, datorate infecțiilor bacteriene (Mannheimia haemolityca sau Pasteurella Multocida tip A), avorturi.
c) forma inaparenta - se manifestă printr-o simptomatologie variată și inconstantă, boala fiind depistată, de cele mai multe ori, prin examen serologic.
Sursele de infecție - sunt reprezentate de animale bolnave aflate în perioada de incubație sau bolnave care elimină virusul prin toate secrețiile (oculare, jetaj). Transmiterea infecției se face direct de la animalul bolnav la cel receptiv și puțin probabil indirect, avand în vedere rezistența scazută a virusului în mediul exterior. Virusul pătrunde în organism la nivelul mucoasei naso-faringiene.
