Istoric
Structura de față a fost înființată în 2006, sub denumirea inițială de Centrul de Coordonare pentru Reabilitare Urbană, și a primit ulterior diverse nume (Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timișoara, Biroul Reabilitare și Conservare Clădiri Istorice, Biroul Reabilitarea și Dezvoltare Urbană). Începând cu luna septembrie 2016, Biroul Reabilitare și Dezvoltare Urbană își desfășoară activitatea în sediul central al Primăriei Municipiului Timișoara. În anul 2017 biroul a fost transformat în compartiment și a funcționat în cadrul Direcției Generale de Urbanism și Dezvoltare Urbană. Compartimentul Reabilitare Clădiri de Patrimoniu a rămas în subordinea Direcției Dezvoltare în perioada 2018 - 2021 când a trecut din nou în cadrul Direcție Generale Urbanism și Planificare Teritorială fiind transformat în Biroul Reabilitare Cartiere Istorice și Monumente, iar din octombrie 2021 a revenit în spațiul din Str. Ștefan cel Mare nr. 2, unde își desfășoară activitatea în prezent.
Centrul de Coordonare pentru Reabilitare Urbană a fost creat în cadrul proiectului „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, ca o componentă a aparatului administrativ municipal pentru întărirea capacităților instituționale și administrative destinate protejării patrimoniului istoric, la nivel local. Activitățile centrului de coordonare au implicat o constantă colaborare cu alte departamente din cadrul Primăriei Timișoara precum și cu alte instituții si ONG-uri. Consilierii care au activat în cadrul Centrului de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timișoara au beneficiat de sprijinul experților germani în punerea bazelor și dezvoltarea direcțiilor de acțiune și activităților biroului.
Proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara”, aprobat prin HCL nr. 21 din 31.01.2006, s-a dezvoltat ca un parteneriat între Primăria Municipiului Timișoara (PMT) și Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) din Germania, s-a desfășurat în perioada 31 ianuarie 2006 – 1 martie 2010 și a fost coordonat prin intermediul Centrului de Reabilitare Urbană.
Rolul Centrului de Coordonare pentru Reabilitare Urbană a fost identificarea, inițierea și implementarea de programe, proiecte și activități vizând reabilitarea prudentă a cartierelor istorice din Municipiul Timișoara, incluzând reabilitarea clădirilor, a spațiilor publice și a infrastructurii tehnice. Scopul activităților structurii a fost de a identifica proiecte de dezvoltare urbană și economică pe termen lung a cartierelor istorice și de a pune bazele aplicării acestora.
Proiectul „Reabilitarea prudentă și revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timișoara” a fost conceput, pornind de la rezultatele unui studiu socio-economic (din perspectivă arhitecturală și socio economic), efectuat în cele trei cartiere istorice Cetate, Iosefin si Fabric la începutul anului 2005. Rezultatele acestui studiu au arătat necesitatea unor măsuri de reabilitare a clădirilor, care să sporească confortul locatarilor, dar care sa nu compromită caracterul istoric al construcțiilor. Scopul era pregătirea proiectelor eligibile pentru o dezvoltare durabilă si o revitalizare economică a cartierelor istorice din Timișoara și realizarea premiselor strategice, tehnice și financiare.
Între 2006 și 2010 au punctate o serie de premiere cu caracter de exemplu în România, unele fiind încercate doar în Sibiu până la acel moment. Municipiul s-a implicat activ în parteneriate cu actori locali și prin proiect a oferit consultanță tehnică asociațiilor de proprietari. Aproximativ 20 de arhitecți locali au beneficiat de cursuri de calificare și au fost contractați pentru a oferi această consultanță „la cerere” către asociații de proprietari/locatari. Au existat o serie de cursuri de calificare pentru meșteri și s-a realizat o bază de date în care proprietari de imobile interesați puteau găsi informații și contacte necesare pentru o reabilitare prudentă a imobilelor. Campania de conștientizare lansată, împreună cu ghidurile de reabilitare bazate în mare parte pe materiale elaborate pentru Sibiu, sunt până astăzi exemple de bună practică în România.
Pe partea strategică a fost astfel realizat în 2007 Conceptul Integrat de Măsuri pentru Revitalizarea Cartierelor Istorice a Municipiului Timișoara, primul proces de planificare strategică informală din oraș. Biroul de planificare urbană Gauly & Heck, Leipzig, a fost consultantul principal, astfel că Timișoara a elaborat în 2009 un document la nivel comparabil cu orașe germane, atât din punct de vedere al procesului de elaborare participativă cât și a calității documentului final. Câteva dintre cele mai importante proiecte identificate în acest concept au fost transformate ulterior în cereri de finanțare pe perioada 2007-2014 și au fost implementate. Redescoperirea canalului Bega ca magistrală verde care conectează cele trei cartiere istorice este cel mai important dintre ele.
Proiectele demonstrative GTZ
Un rezultat vizibil l-au reprezentat proiectele demonstrative de reabilitare a unor clădiri istorice. Caracterul demonstrativ nu a stat numai în aspectul tehnic, ci, mai ales, în cel procedural și financiar, fiind, după Sibiu, unul din primele proiecte prin care o administrație locală și-a asumat susținerea concretă a proprietarilor de imobile istorice. S-a aplicat o politică croită pe structura orașului, pe priorități definite raportat la locația, gradul de degradare și relevanța istorică a imobilului pe de o parte și, la fel de important, pe capacitatea și disponibilitatea proprietarilor. Au fost țintite piețele principale ale celor trei cartiere istorice și s-au concentrat măsuri de cofinanțare în aceste zone de relevanță, cu vizibilitate: Piața Traian, Piața Unirii, Piața Maria. Au fost astfel reabilitate clădiri de pe frontul nordic al Pieței Unirii, cele mai vechi din acest ansamblu (Piața Unirii nr. 9, nr. 10, str. Coșbuc nr. 1). În Piața Traian, la nr. 1, a fost montată la parter o vitrină de lemn proiectată și construită după documente istorice atestând forma ei originală, completând astfel reabilitarea deja realizată a restului fațadei Palatului Ștefania. Pentru Piața Unirii, Fabrica de Bere a contribuit la rândul ei cu fonduri nerambursabile pentru imobilul de la adresa Piața Unirii nr. 11, în cadrul unui parteneriat separat cu Primăria Municipiului Timișoara.
Totodată, în perioada 2011 – 2015, în cadrul Centrului de Cooperare a fost în implementare Programul de Reabilitare a Monumentelor Istorice în Cartierele Istorice Iosefin, Fabric și Cetate din Timișoara, România. În baza Cooperării Financiare dintre Banca de Dezvoltare a Germaniei KfW şi România, prin ministerul Finanţelor Publice, Municipiul Timişoara a beneficiat de fonduri pentru reabilitarea a două licee de tradiţie din Timişoara: Liceul Lenau şi Colegiul Naţional C.D. Loga.
Echipa proiectului „Reabilitarea Prudentă și Revitalizarea Economică a Cartierelor Istorice din Timișoara”:
Jochen Gauly, Coordonator proiect
arh. Monica Mitrofan, Şef Centrul de Reabilitare Urbană Timișoara (CRUT)
arh. Rudolf Gräf, Coordonator consultanță tehnică
Raluca Pop, Consilier
Ștefan Gabi, Urbanist (Expert CIM)
arh. Lavinia Doroghi, Consilier
arh. Melania Pop, Consilier
Raul Stroescu, Consilier
arh. Dona Crișan, Consilier
arh. Ovidiu Purdea, Consilier
ec. Daniela Țeicu, Inspector de specialitate
arh. Șerban Marineasa, Consilier
Colaboratori externi
Gabriele Mersch – Expertă în reabilitarea clădirilor istorice
Astrid Heck – Urbanist și arhitect peisager
Markus Lang – Urbanist
Marius Pascariu – Inginer
Tiberiu Ormos – Consilier juridic
Oliviu Lugojan-Ghenciu – Grafician
Marius Miclăuș – Arhitect și urbanist
Marius Constantin – Consultant comunicare și relații publice
Michael Engel – Arhitect, Consultant relații publice
Mihai Opriș – Arhitect, istoric de arhitectură
Arhitecți consultanți
Victor Popovici
Codruța Negrulescu
Claudia Godean
Oana Sârbu
Adrian Glonț
Gabriel Szekely
Brândușa Havași
Marcela Titz
Camelia și Nicolae Covaci
Daniel Tellman
Maja Bâldea
Laura Tifan
Laurențiu Stoian
Attila Wencze
Roxana Liana Şurca
Lavinia Popa
Colaboratori Program KfW
Arh.Thorsten Spholer
Arh. Rudolf Gräf
Arh. Lavinia Popa
Arh. Paul Bucher
Matthias Hitzel
Monika Konatar